Guvernul Alianţei D.A. îşi onorează două promisiuni ferme din campania electorală. Rezolvarea definitivă a retrocedării imobilelor preluate abuziv foştilor proprietari de regimul comunist - o problemă a cărei soluţionare trenează de 15 ani şi reforma justiţiei - o chestiune din cauza căreia României i-a fost impusă clauza de salvgardare în procesul de negociere pentru aderarea la U.E. şi pe care fostul guvern a tratat-o cu superficialitate.

Pachetul legislativ asupra căruia Guvernul intenţionează să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului prevede retrocedarea în natură a imobilelor naţionalizate în timpul regimului comunist, despăgubirea justă şi echitabilă pentru casele care nu pot fi retrocedate în natură şi menţinerea cadrului legislativ privind protecţia chiriaşilor.

Reforma proprietăţii urmăreşte principiul restituirii în natură, atât a imobilelor cât şi a terenurilor, acolo unde acest lucru este posibil. În situaţiile în care restituirea în natură nu va fi posibilă, foştii proprietari vor fi despăgubiţi echitabil, prin acţiuni la Fondul Proprietatea. Statul va depune cote de participare valoroase la acest Fond şi trebuie menţionat că reacţia bursei a fost una foarte favorabilă.

Persoanele care şi-au cumpărat în condiţiile legii case ce au fost naţionalizate vor rămâne în posesia acestor locuinţe, urmând ca foştii proprietari să fie despăgubiţi.

Foştii proprietari care şi-au văzut casele vândute nu mai pot să primească locuinţa înapoi, deci vor primi despăgubiri în bani, iar cei care au reuşit să le cumpere în condiţiile legii vor rămâne în case. Decizia finală în ceea ce priveşte valabilitatea actului de proprietate asupra locuinţei al fostului chiriaş va fi luată de instanţele de judecată.

În cazul în care instanţa va decide nulitatea actului încheiat între primărie şi fostul chiriaş, locuinţa în cauză va fi restituită fostului proprietar. În prezent, la nivelul instanţelor judecătoreşti se află în derulare aproximativ 12.000 astfel de procese.

Fostele guverne post-decembriste au supus proprietatea, prin reglementările anterioare, "la tot felul de compromisuri", care "au amplificat problema şi au dat naştere unor noi abuzuri". Proprietatea creează valori, cum sunt siguranţa, libertatea, bunăstarea şi chiar protecţia socială.

Pachetul legislativ pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea este şi un act reparatoriu, prin faptul că retrocedarea în natură devine principiul fundamental. În acest fel, se delegitimează un abuz, ca semn al revigorării statului, stat ce devine unul care îşi apără cetăţenii şi nu îi nedreptăţeşte.

Fondul Proprietatea va fi cel mai mare şi mai solid fond constituit vreodată în România, cât şi în această zonă a Europei. Avantajele instituirii acestui fond sunt date de faptul că despăgubirile nu vor greva în nici un fel bugetul statului, acţiunile vor putea fi valorificate rapid de către foştii proprietari, ele fiind cotate la burse. De asemenea, acest fond va contribui şi la dezvoltarea pieţei de capital.

Guvernul a aprobat la 1 iunie proiectul de lege pentru reglementarea juridică a proprietăţii, ce stabileşte constituirea fondului "Proprietatea", la care vor primi acţiuni cetăţenii ale căror locuinţe au fost confiscate abuziv în perioada comunistă şi care nu vor putea fi despăgubiţi în natură. Fondul va fi constituit din active ale aproximativ 100 de societăţi din domeniile transporturilor, comunicaţiilor, energetic, petrolier, financiar-bancar, precum şi creanţe ale statului român asupra unor ţări africane şi asiatice.

În ceea ce priveşte reforma în domeniul justiţiei, pachetul de legi susţinut de Guvern are drept scopuri celeritatea actului de justiţie, creşterea încrederii cetăţeanului în justiţie şi respectarea principiilor statului de drept. Promovarea acestui pachet legislativ face parte din respectarea angajamentelor asumate de România în negocierile cu Uniunea Europeană, la Capitolul Justiţie şi Afaceri Interne.