Nota de fundamentare - O.U.G. nr. 131/21.12.2006

Prin Legea nr. 508/2004 a fost înfiinţată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ca structură specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin reorganizarea Secţiei de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog şi a structurilor sale teritoriale. La înfiinţarea acestei direcţii competenta a inclus un număr foarte mare de infracţiuni, fapt ce a generat supraîncărcarea diferitelor structuri ale acesteia, cu consecinţa îndepărtării de la scopul său iniţial, de structură specializată în combaterea infracţiunilor grave de criminalitate organizată şi terorism. Raţiunea înfiinţării acestei structuri a constituit-o formarea unui corp de elită de procurori specializaţi în investigarea infracţiunilor de o gravitate extremă. Modalitatea de definire a competenţei direcţiei, care include infracţiuni minore ce ar putea fi investigate şi de procurorii din structurile obişnuite de parchet a împiedicat dezvoltarea acestei structuri, conducând, la o supraaglomerare a activităţii procurorilor direcţiei. Spre exemplu, la nivelul Biroului Teritorial Bucureşti, se află în lucru, în acest moment, 4.260 de dosare, instrumentate de un număr de 10 procurori, ce au întocmit de la începutul anului doar 160 de rechizitorii. Din cele 4.260 de dosare, un număr de 2.500 reprezintă dosare mai vechi de 1 an de la data primei înregistrări. Astfel, în condiţiile în care investigarea unui dosar complex de criminalitate organizată poate dura şi un an de zile, este evident că ne aflăm în faţa unui blocaj care necesită o intervenţie legislativă urgentă. Această intervenţie legislativă este imperios necesară şi în perspectiva viitoarelor monitorizări ale Comisiei Europene asupra sistemului judiciar, ocazie cu care acesta va fi evaluat inclusiv din punctul de vedere al duratei de soluţionare a dosarelor, atât de către instanţele judecătoreşti, cât şi de către parchete.

În ceea ce priveşte competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prezenta ordonanţă de urgenţă a urmărit în principal, reducerea acesteia la infracţiuni considerate a fi foarte grave sau care au fost săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii sau grupări constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni.

Astfel, spre exemplu, în cazul infracţiunilor prevăzute în Legea nr.365/2002 privind comerţul electronic, republicată, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism rămâne competentă numai în cazul în care infracţiunile sunt săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni. Au fost eliminate din competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei minim special este de cel puţin 5 ani (întrucât, în practică, aceasta implica o competenţă cvasi-generală, nedeterminată de natura infracţiunii, făcând aproape imposibilă specializarea procurorilor), infracţiunile de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile în legătură directă cu infracţiunile de corupţie (deoarece aceste infracţiuni sunt cu adevărat grave, putându-se califica drept corupţie la nivel înalt, intra în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie). Pe de altă parte, infracţiuni grave, precum terorismul, infracţiunile împotriva siguranţei naţionale, traficul de persoane şi traficul de droguri, rămân în continuare în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

De asemenea, procurorii din cadrul direcţiei pot folosi, în condiţiile prevăzute de ultimele modificări aduse Codului de procedură penală, mijloace speciale de investigaţie, precum punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora, punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor, accesul la sisteme informatice.

În prezent, competenţa între birourile, serviciile şi structura centrală a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se diferenţiază în funcţie de valoarea prejudiciului sau în funcţie de localizarea fenomenului infracţional. Acest lucru a declanşat în practică declinări frecvente de competenţă în favoarea structurii centrale sau a serviciilor teritoriale, putând genera lipsa de continuitate a procurorului în faza de urmărire penală şi, pe cale de consecinţă, întârzieri în soluţionarea dosarelor. De aceea, se impune, de urgenţă, necesitatea unificării competenţei structurilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Lipsa unei structuri economice în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a generat dificultăţi în identificarea şi rezolvarea cu operativitate a problemelor legate de necesarul de resurse materiale. Lipsa unui buget propriu şi, implicit, a calităţii de ordonator de credite a procurorului şef al acestei direcţii a condus la o dotare deficitară, mult sub standardele normale pentru desfăşurarea cu operativitate a activităţii de urmărire penală. Astfel, dacă la nivel central, există anumite dotări minimale, la nivel local, unde activează 130 de procurori, dotările lipsesc cu desăvârşire.

Având în vedere că Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism este o structură de parchet specializată, cu nevoi de resurse materiale specifice generate de caracteristicile dosarelor soluţionate, prin prezenta ordonanţă de urgenţă se prevede reorganizarea acesteia ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Se prevede, astfel, ca procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să fie ordonator secundar de credite, fondurile destinate acestei structuri fiind evidenţiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Această soluţie se impune având în vedere nevoia de resurse materiale specifice, generate de caracteristicile dosarelor soluţionate, administrarea fondurilor pentru acoperirea acestor nevoi materiale trebuind să fie făcută direct de către această structură, din raţiuni de eficienţă. Modificarea regimului bugetar, prevăzută prin prezenta ordonanţă de urgenţă, nu implică o suplimentare a bugetului destinat direcţiei, sumele alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 acoperind nevoile de funcţionare ale acesteia.

Un alt aspect, sesizat în mod expres de Ministerul Finanţelor Publice, a fost, de asemenea, lipsa în legislaţia în vigoare a unei prevederi legale exprese care să permită alocarea de fonduri pentru finanţarea desfăşurării activităţii de urmărire penală a infracţiunilor flagrante. Astfel, prin prezentul act normativ, se prevede constituirea, anual, a unui depozit în valoare de 1.000.000 lei special destinat pentru acţiuni privind organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante sau ocazionate de folosirea investigatorilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora, la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, modul de gestionare şi utilizare al acestei sume urmând a fi stabilit prin ordin al procurorului şef al acestei direcţii. Instituirea acestui fond, solicitat de Ministerul Finanţelor Publice, se impune de urgenţă în vederea facilitării utilizării sumelor necesare procurorilor pentru organizarea şi constatarea infracţiunilor flagrante, în caz contrar existând pericolul compromiterii rezultatelor activităţilor de cercetare a infracţiunilor de acest gen.

Având în vedere cele prezentate mai sus, se impune adoptarea în regim de urgenţă a unui act normativ care să realizeze reevaluarea competenţei direcţiei, reevaluare menită să asigure o mai bună îndeplinire a scopului principal al acestei structuri specializate în combaterea infracţiunilor grave de criminalitate organizată şi terorism, sporind eficienţa activităţii sale, evitându-se, astfel, o nouă evaluare negativă a Comisiei Europene asupra sistemului judiciar în primăvara anului 2007.

Faţă de cele expuse mai sus, prin prezentul act normativ se prevede modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de hotărâre, prin avizul nr.

Ministrul justiţiei
Monica-Luisa Macovei