NOTĂ DE FUNDAMENTARE
la Ordonanţa Guvernului nr. 28 /2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare

 

Secţiunea 1
Titlul prezentului act normativ

ORDONANŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare

 

 

Secţiunea a 2-a
Motivul emiterii actului normativ

 

1.Descrierea situaţiei actuale
Legea nr. 206/2004 reglementează buna conduită, etica şi deontologia profesională în activitatea de cercetare-dezvoltare. Pentru aceasta, legea defineşte o serie de principii morale şi etice, precum şi proceduri pentru aplicarea acestora. Legea defineşte un sistem de control şi aplicare a principiilor de etică şi deontologie profesională în cercetare pe două nivele: cel local, format din comisiile de etică de la nivelul unităţilor şi instituţiilor care fac parte din sistemul naţional de cecetare-dezvoltare, şi cel central, reprezentat de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNE). Atunci când o abatere este semnalată, prima instanţă de evaluare şi arbitrare este comisia de etică la nivelul unităţii sau instituţiei. Situaţiile care nu sunt soluţionate la nivel local pot fi sesizate sau contestate la nivelul CNE. Acesta poate propune aplicarea unor sancţiuni dintre cele stabilite în lege. Fac excepţie cazurile în care sesizarea vizează un conducător de instituţie, un membru al consiliului de administraţie, sau un membru al comisiei de etică a instituţiei: în aceste cazuri, CNE este obligat a analiza sesizarea în mod direct, fără o analiză prealabilă la nivel local.
Principiile de etică prezentate în textul legii sunt aliniate la bunele practici Europene şi internaţionale, dar conţin o serie de omisiuni şi formulări imprecise, iar la nivel procedural textul reglementează în mod parţial şi incomplet, cu rezultatul ca această lege să fie dificil de aplicat. Din cele peste 20 de sesizări depuse la CNE în cursul anilor 2009 şi 2010, nici una nu a fost analizată sau soluţionată. De asemenea, la nivel local, comisiile de etică din cadrul unităţilor sau instituţiilor de cercetare-dezvoltare nu s-au supus unor reguli clare şi uniforme de transparenţă şi eficienţă a procedurilor.
Necesitatea reglementării prin Ordonanţă în perioada vacanţei parlamentare.
Pe data de 9 februarie 2011 a intrat în vigoare Legea 1/2011 a Educaţiei Naţionale. Această lege include o modificare substanţială a cadrului instituţional din domeniul eticii în instituţiile de învăţământ superior: se înfiinţează Consiliul de Etică şi Management Universitar (CEMU), cu atribuţii în domeniul eticii universitare, se prevede elaborarea unor coduri de etică şi deontologie profesională care fac parte din Cartele universitare (art. 130) şi se prevede înfiinţarea unei comisii de etică universitară la nivelul fiecărei instituţii.
De asemenea, legea prevede evaluarea şi clasificarea universităţilor în trei categorii: universităţi centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie. Două din aceste categorii de universităţi au ca misiune şi cercetarea ştiinţifică, iar legea prevede ca evaluarea şi clasificarea să aibă loc în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, adică până la data de 9 august 2011.
În acelaşi timp, cercetarea ştiinţifică universitară este reglementată şi de Legea nr. 206/2004, care înfiinţează Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNE), prevede elaborarea unui Cod de etică, şi înfiinţarea, la nivelul fiecărei instituţii, a unei comisii de etică.
Este necesară clarificarea delimitării atribuţiilor între CEMU şi CNE, precum şi clarificarea delimitării domeniilor reglementate de codul de etică universitară prevăzut de Legea 1/2011 şi cele reglementate de codul de etică prevăzut de Legea 206/2004.
Aprobarea acestor modificări la nivel primar este necesară înainte de finalizarea procesului de clasificare a universităţilor, în cursul lunii august, ceea ce justifică necesitatea adoptării lor prin Ordonanţă, în perioada vacanţei parlamentare.
1^1 Prezentul act normativ nu transpune legislaţie comunitară și nu creează cadrul pentru aplicarea directă a acesteia.

2.Schimbări preconizate
Este necesară modificarea şi completarea Legii nr. 206/2004 după cum urmează:
- Precizarea şi detalierea abaterilor de la buna conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare pe patru categorii:
a) norme de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare, care privesc aspectele strict tehnice ale activităţii ştiinţifice: elaborarea şi testarea de ipoteze, realizarea de calcule, măsurători, proiectarea şi realizarea de experimente, etc.;
b) norme de bună conduită în activitatea de comunicare şi diseminare ştiinţifică, care privesc activităţile de comunicare a rezultatelor activităţilor prevăzute la lit. a);
c) norme de bună conduită în activitatea de evaluare şi monitorizare instituţională, de proiecte sau de persoane; evaluarea şi monitorizarea, denumite şi „evaluare colegială” sau în engleză „peer review”, constituie un element central al activităţii ştiinţifice, fiind singurul mijloc de cuantificare a impactului şi importanţei activităţii ştiinţifice şi stând la baza tuturor mecanismelor de finanţare a cercetării;
d) norme de bună conduită în funcţiile de conducere, care privesc managementul activităţilor de cercetare-dezvoltare;
Prin aceste precizări şi detalieri se va realiza o distincţie clară între normele de bună conduită reglementate la nivel primar, în prezentul proiect de act normativ, şi normele de bună conduită ce pot fi detaliate şi precizate la nivel secundar, în Codul de Etică şi în codurile de etică pe domenii. Această distincţie este insuficient precizată în textul în vigoare, creând dificultăţi în elaborarea şi aprobarea actelor normative de nivel secundar.
- Evaluarea din punct de vedere etic a proiectelor de cercetare-dezvoltare depinde puternic de natura proiectelor, de tipul de competiţie şi de agenţia sau autoritatea contractantă. Din aceste considerente se propune abrogarea art. 12 pentru a permite o reglementare mai fină şi mai adaptată situaţiilor concrete în cadrul competiţiilor pentru proiecte, având în vedere că actuala reglementare nu este general aplicabilă tuturor tipurilor de proiecte, determinându-se astfel tratamente inechitabile.
- Includerea în domeniul de aplicabilitate al Legii nr. 206/2004 a tuturor acţiunilor ce fac parte din Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, conform Hotărârii Guvernului nr. 1265/2004; acestea includ, în afara competiţiilor de propuneri de proiecte prevăzute la Capitolul V al HG nr. 1265/2004 şi licitaţii restrânse şi cereri de ofertă, conform Capitolului IV. Măsurile preconizate vizează strict activitatea de evaluare şi monitorizare ştiinţifică şi tehnică aferentă contractelor de finanţare a cercetării-dezvoltării.
- Precizarea şi detalierea atribuţiilor şi domeniului de competenţă al CNE;
- Precizarea principiilor şi procedurilor prevăzute a fi reglementate prin Codul de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare;
- Precizarea atribuţiilor, a domeniului de competenţă şi a procedurilor a fi urmate de către comisiile de etică din instituţiile de cercetare.
- Precizarea şi clarificarea naturii confidenţiale a identităţii persoanei care trimite o sesizare, fie la nivel local, către comisia de etică a unei unităţi sau instituţii, fie la nivel central, către CNE;
- Prevederea expresă a posibilităţii de a contesta la CNE soluţiile elaborate la nivel local de către comisiile de etică ale instituţiilor;
- Eliminarea terminologiei de „anchetă” şi „investigaţie” care sunt termeni definiţi în legislaţia aferentă dreptului penal; normele de tehnică legislativă recomandă evitarea acestor suprapuneri terminologice, pentru a evita eventuale confuzii;
- Completarea atribuţiilor CNE cu menţiunea explicită a capacităţii de a emite decizii prin care să se stabilească vinovăţia sau nevinovăţia persoanelor privind abaterile de la buna conduită;
- Precizarea şi detalierea sancţiunilor ce pot fi propuse atunci când sunt constatate abateri de la normele de etică, precum şi a organismelor către care aceste propuneri pot fi direcţionate spre implementare.
- Precizarea explicită a unor termene pentru soluţionarea sesizărilor, a contestaţiilor şi pentru aplicarea sancţiunilor, dacă este cazul.
- Stabilirea unei distincţii cât mai precise şi explicite între reglementările de la nivel primar, i.e. în textul legii, şi reglementările prevăzute a fi implementate prin alte acte normative; în forma actuală, ambiguitatea acestei distincţii face dificilă adoptarea acestor acte normative secundare datorită posibilelor paralelisme sau conflicte legislative.
În rezumat, schimbările preconizate implică o clarificare a textului privind categoriile de abateri de la buna conduită în activitatea de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, precum şi o detaliere la nivel procedural, în special în ce priveşte procedura de contestare a deciziilor comisiilor de etică sau a Consiliului Naţional de Etică. Subliniem că prin aceste modificări nu se schimbă fondul sau concepţia generală a actului normativ, iar mecanismul de analiză a cazurilor de abateri de la buna conduită este modificat doar în sensul precizării unor detalii necesare pentru ca acesta să fie cu adevărat funcţional.

3.Alte informaţii