COOPERAREA MILITARĂ ROMÂNO-AMERICANĂ - CURS ASCENDENT
“Noi credem cu tărie că România si Statele Unite formează un parteneriat strategic. Soldaţii români sunt alături de soldaţii americani în Afganistan şi Irak. România este o voce activă şi pozitivă în cadrul NATO ... Cooperarea în cadrul războiului împotriva terorismului este, de asemenea, excelentă.”
(Mark Taplin, însărcinatul cu Afaceri al Misiunii Diplomatice a SUA, 22 noiembrie.)
Relaţiile bilaterale dintre România şi SUA în domeniul militar au fost intensificate după aderarea ţării noastre la Parteneriatul pentru Pace (ianuarie 1994). Începând de atunci, au fost semnate cele mai multe documente care fundamentează cooperarea bilaterală dintre cele două ţări.
Încă din 1997, prin Parteneriatul Strategic, SUA au oferit asistenţă României pentru susţinerea pregătirii pentru integrarea în structurile euroatlantice şi pentru reforma sectorului de apărare. Domeniile pentru care au fost încheiate acorduri mai importante sunt pregătirea personalului militar în SUA, protecţia informaţiilor clasificate, schimbul de informaţii militare, transferul de armamente şi tehnologii, topografie, arhive militare, contracararea proliferării armelor de distrugere în masă, statutul forţelor SUA în România, achiziţia de bunuri şi servicii, accesul la sistemul de administrare a informaţiilor Parteneriatului pentru Pace (PIMS).
În luna februarie 2000 s-a lansat Parteneriatul Strategic Intensificat, în care au fost definite priorităţile şi obiectivele aferente domeniilor considerate strategice de către ambele părţi: economic, militar, al stabilităţii regionale şi al riscurilor de securitate neconvenţionale.
Din anul 2001, SUA sprijină Armata României pe probleme ale transformării armatei, prin oferirea de consultanţă, precum şi printr-un program de parteneriat cu specialiştii de la Institutul de Studii de Apărare al SUA pentru implementarea Sistemului de Planificare, Programare, Bugetare şi Evaluare în MApN.
În noiembrie 2004 au avut loc lucrările Grupului Bilateral de Lucru pe probleme de Apărare România-SUA, prilej cu care a fost convenit şi redactat documentul "Cartea albă a cooperării bilaterale româno-americane pentru apărare în 2005". Aceasta includea şi propunerea de dezvoltare a conceptului pentru un centru regional de pregătire prin simulare la Bucureşti.
În domeniul pregătirii personalului, cooperarea s-a concretizat în înfiinţarea Centrului de Pregătire a Subofiţerilor, la Piteşti, în 1999, a Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare (Braşov, 1999), a Centrului de Pregătire prin Simulare (Bucureşti, 2002), precum şi a mai multor centre de învăţare a limbii engleze.
Aproximativ 800 de militari şi civili din Armata României au absolvit, din anul 1991 şi până în prezent, diferite forme de pregătire în cadrul programelor bilaterale.
În cadrul programului IMET (International Military Education and Training) se desfăşoară cursuri de nivel pentru perfecţionarea pregătirii cadrelor, cursuri de carieră pentru promovarea în grad, cursuri pentru pregătirea profesională a profesorilor de limba engleză, cursuri mobile în România pe domenii cum sunt management, cooperare civil-militară - CIMIC, drept umanitar, management resurse umane.
Până la sfârşitul anului 2003 partea americană a suportat toate costurile aferente participării la cursuri a militarilor români, inclusiv pe cele de transport internaţional. Începând cu anul 2004 (după intrarea României în NATO), partea română suportă cheltuielile privind hrănirea, cazarea şi transportul internaţional, iar partea americană pe cele de şcolarizare şi de transport intern.
Guvernul SUA a oferit cursuri gratuite în cadrul programului RCTFP (Regional Counter Terrorism Training Fellow Program), pentru pregătirea personalului militar român care participă, împreună cu militarii SUA, la acţiuni de combatere a terorismului.
Partenerul american a acordat, de asemenea, asistenţă Armatei României pentru dezvoltarea programelor de învăţare a limbii engleze. Această asistenţă s-a concretizat în acordarea de consultanţă pentru elaborarea proiectului „Dezvoltarea programului de învăţare a limbilor străine în Armata României”, dotarea tehnică cu aparatură şi mobilier a cinci centre regionale de resurse şi învăţare, înfiinţarea a 14 centre secundare de învăţare a limbii engleze. De asemenea, începând din anul 1998, câte un specialist american a fost transferat la Direcţia Management Resurse Umane şi patru instructori americani în centrele principale şi secundare în care se desfăşoară cursuri intensive de limba engleză. Au fost donate manuale şi s-au organizat trei cursuri mobile pentru pregătirea cadrelor didactice. Până în prezent 67 de cadre didactice din România au participat la cursuri de pregătire organizate în SUA.
România beneficiază de asistenţă financiară în cadrul programului FMF (Foreign Military Finacing Program). Acesta este un program guvernamental SUA pentru finanţarea, prin fonduri nerambursabile sau prin credite, a achiziţiei de echipamente, servicii şi instruire militară. Programul vizează sprijinirea ţărilor prietene şi partenere pentru îmbunătăţirea capabilităţilor de apărare. În perioada 1996-2005 au fost alocate României prin acest program aproximativ 142 milioane dolari. Alocaţiile au fost destinate sprijinului în implementarea reformei, dezvoltării Centrului Operaţional de Suveranitate Aeriană, comunicaţiilor tactice, echipamentelor IT şi NBC, sistemului integrat informatizat logistic etc.
Colaborarea în domeniul tehnico-militar vizează atât domeniul cercetare-dezvoltare, cât şi programele de modernizare a tehnicii de luptă. Referitor la domeniul cercetare-dezvoltare se au în vedere schimburile de specialişti în sfera cercetării ştiinţifice, modelele de evaluare a costurilor pe durata de viaţă a sistemelor de arme, schimburile de informaţii privind finanţarea multianuală a programelor de modernizare a tehnicii militare, metodologiile de valorificare a rezultatelor activităţilor de cercetarte-dezvoltare. În privinţa cooperării în vederea modernizării tehnicii de luptă, România a colaborat cu numeroase firme americane dezvoltând proiecte cum sunt Centrul Operaţional de Suveranitate Aeriană, avioanele de transport C-130, radarele tridimensionale FPS-117, radarele tridimensionale digitale Gap Filler, avioane fără pilot, simulatoare, staţii radio.
Parteneriatul româno-american în combaterea terorismului se concretizează în participarea ţării noastre la stabilizarea şi reconstrucţia Afganistanului - aproximativ 550 militari şi Irakului (870 militari). În anul 2003, Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa (înfiinţată în 1952, desfiinţată la 1 mai 2004), a fost întrebuinţată temporar, de trupele americane, în baza aprobării Parlamentului României pentru punerea la dispoziţia Coaliţiei antiirakiene a spaţiului aerian şi elementelor de infrastructură necesare. De asemenea, Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi facilităţi din Portul Agigea Sud au fost utilizate pentru rotirea trupelor americane participate la KFOR.
În cursul acestui an, militarii români şi americani s-au pregătit împreună în circa 15 activităţi de cooperare militară bilaterală, organizate în principal de forţele aeriene şi de cele terestre, cel mai important fiind exerciţiile “TEAM DACIA 05” şi „ROMEX 05”. La acesta din urmă, desfăşurat preponderent în poligonul Babadag, ţara noastră a participat cu 530 persoane, iar SUA cu 1800.
(Mark Taplin, însărcinatul cu Afaceri al Misiunii Diplomatice a SUA, 22 noiembrie.)
Relaţiile bilaterale dintre România şi SUA în domeniul militar au fost intensificate după aderarea ţării noastre la Parteneriatul pentru Pace (ianuarie 1994). Începând de atunci, au fost semnate cele mai multe documente care fundamentează cooperarea bilaterală dintre cele două ţări.
Încă din 1997, prin Parteneriatul Strategic, SUA au oferit asistenţă României pentru susţinerea pregătirii pentru integrarea în structurile euroatlantice şi pentru reforma sectorului de apărare. Domeniile pentru care au fost încheiate acorduri mai importante sunt pregătirea personalului militar în SUA, protecţia informaţiilor clasificate, schimbul de informaţii militare, transferul de armamente şi tehnologii, topografie, arhive militare, contracararea proliferării armelor de distrugere în masă, statutul forţelor SUA în România, achiziţia de bunuri şi servicii, accesul la sistemul de administrare a informaţiilor Parteneriatului pentru Pace (PIMS).
În luna februarie 2000 s-a lansat Parteneriatul Strategic Intensificat, în care au fost definite priorităţile şi obiectivele aferente domeniilor considerate strategice de către ambele părţi: economic, militar, al stabilităţii regionale şi al riscurilor de securitate neconvenţionale.
Din anul 2001, SUA sprijină Armata României pe probleme ale transformării armatei, prin oferirea de consultanţă, precum şi printr-un program de parteneriat cu specialiştii de la Institutul de Studii de Apărare al SUA pentru implementarea Sistemului de Planificare, Programare, Bugetare şi Evaluare în MApN.
În noiembrie 2004 au avut loc lucrările Grupului Bilateral de Lucru pe probleme de Apărare România-SUA, prilej cu care a fost convenit şi redactat documentul "Cartea albă a cooperării bilaterale româno-americane pentru apărare în 2005". Aceasta includea şi propunerea de dezvoltare a conceptului pentru un centru regional de pregătire prin simulare la Bucureşti.
În domeniul pregătirii personalului, cooperarea s-a concretizat în înfiinţarea Centrului de Pregătire a Subofiţerilor, la Piteşti, în 1999, a Centrului Regional pentru Managementul Resurselor de Apărare (Braşov, 1999), a Centrului de Pregătire prin Simulare (Bucureşti, 2002), precum şi a mai multor centre de învăţare a limbii engleze.
Aproximativ 800 de militari şi civili din Armata României au absolvit, din anul 1991 şi până în prezent, diferite forme de pregătire în cadrul programelor bilaterale.
În cadrul programului IMET (International Military Education and Training) se desfăşoară cursuri de nivel pentru perfecţionarea pregătirii cadrelor, cursuri de carieră pentru promovarea în grad, cursuri pentru pregătirea profesională a profesorilor de limba engleză, cursuri mobile în România pe domenii cum sunt management, cooperare civil-militară - CIMIC, drept umanitar, management resurse umane.
Până la sfârşitul anului 2003 partea americană a suportat toate costurile aferente participării la cursuri a militarilor români, inclusiv pe cele de transport internaţional. Începând cu anul 2004 (după intrarea României în NATO), partea română suportă cheltuielile privind hrănirea, cazarea şi transportul internaţional, iar partea americană pe cele de şcolarizare şi de transport intern.
Guvernul SUA a oferit cursuri gratuite în cadrul programului RCTFP (Regional Counter Terrorism Training Fellow Program), pentru pregătirea personalului militar român care participă, împreună cu militarii SUA, la acţiuni de combatere a terorismului.
Partenerul american a acordat, de asemenea, asistenţă Armatei României pentru dezvoltarea programelor de învăţare a limbii engleze. Această asistenţă s-a concretizat în acordarea de consultanţă pentru elaborarea proiectului „Dezvoltarea programului de învăţare a limbilor străine în Armata României”, dotarea tehnică cu aparatură şi mobilier a cinci centre regionale de resurse şi învăţare, înfiinţarea a 14 centre secundare de învăţare a limbii engleze. De asemenea, începând din anul 1998, câte un specialist american a fost transferat la Direcţia Management Resurse Umane şi patru instructori americani în centrele principale şi secundare în care se desfăşoară cursuri intensive de limba engleză. Au fost donate manuale şi s-au organizat trei cursuri mobile pentru pregătirea cadrelor didactice. Până în prezent 67 de cadre didactice din România au participat la cursuri de pregătire organizate în SUA.
România beneficiază de asistenţă financiară în cadrul programului FMF (Foreign Military Finacing Program). Acesta este un program guvernamental SUA pentru finanţarea, prin fonduri nerambursabile sau prin credite, a achiziţiei de echipamente, servicii şi instruire militară. Programul vizează sprijinirea ţărilor prietene şi partenere pentru îmbunătăţirea capabilităţilor de apărare. În perioada 1996-2005 au fost alocate României prin acest program aproximativ 142 milioane dolari. Alocaţiile au fost destinate sprijinului în implementarea reformei, dezvoltării Centrului Operaţional de Suveranitate Aeriană, comunicaţiilor tactice, echipamentelor IT şi NBC, sistemului integrat informatizat logistic etc.
Colaborarea în domeniul tehnico-militar vizează atât domeniul cercetare-dezvoltare, cât şi programele de modernizare a tehnicii de luptă. Referitor la domeniul cercetare-dezvoltare se au în vedere schimburile de specialişti în sfera cercetării ştiinţifice, modelele de evaluare a costurilor pe durata de viaţă a sistemelor de arme, schimburile de informaţii privind finanţarea multianuală a programelor de modernizare a tehnicii militare, metodologiile de valorificare a rezultatelor activităţilor de cercetarte-dezvoltare. În privinţa cooperării în vederea modernizării tehnicii de luptă, România a colaborat cu numeroase firme americane dezvoltând proiecte cum sunt Centrul Operaţional de Suveranitate Aeriană, avioanele de transport C-130, radarele tridimensionale FPS-117, radarele tridimensionale digitale Gap Filler, avioane fără pilot, simulatoare, staţii radio.
Parteneriatul româno-american în combaterea terorismului se concretizează în participarea ţării noastre la stabilizarea şi reconstrucţia Afganistanului - aproximativ 550 militari şi Irakului (870 militari). În anul 2003, Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa (înfiinţată în 1952, desfiinţată la 1 mai 2004), a fost întrebuinţată temporar, de trupele americane, în baza aprobării Parlamentului României pentru punerea la dispoziţia Coaliţiei antiirakiene a spaţiului aerian şi elementelor de infrastructură necesare. De asemenea, Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu şi facilităţi din Portul Agigea Sud au fost utilizate pentru rotirea trupelor americane participate la KFOR.
În cursul acestui an, militarii români şi americani s-au pregătit împreună în circa 15 activităţi de cooperare militară bilaterală, organizate în principal de forţele aeriene şi de cele terestre, cel mai important fiind exerciţiile “TEAM DACIA 05” şi „ROMEX 05”. La acesta din urmă, desfăşurat preponderent în poligonul Babadag, ţara noastră a participat cu 530 persoane, iar SUA cu 1800.
